Casa de discuri: Warner Bros.
Producator: Lenny Waronker
Director artistic: Ed Trasher
Tara de origine: S.U.A.
Durata: 26:08
Formatia din San Francisco este cunoscuta in primul rand pentru hitul folk-rock de imitatie britanica "Laugh Laugh", din 1963, (care le-a adus o scurta aparitie sub numele de The Beau Brummelstones, intr-unul din episoadele desenelor animate The Flintstones). Dar cel de-al patrulea album al lor este o adevarata comoara, prea putin apreciata, un amestec de folk.rock si country hipnotic, care rezista comparatiei chiar si cu cele mai bune inregistrari ale contemporanilor lor mai faimosi.
Discul anterior al trupei, Beau Brummels '66, fusese o compilatie de melodii neoriginale in interpretari insipide, care il determinase pe tobosarul animator al grupului, John Peterson sa plece la Harper's Bizarre. Restul membrilor trupei au scapat de obligatia de a concertagratie crizelor de diabet ale chitaristului Ron Elliot si au ales sa isi concentreze atentia asupra noilor tehnologii de studio, cu ajutorul p`roducatorului Lenny Waroncker, care cauta atunci sa isi faca o buna reputatie la Warner Bros. si sustinea ideea de a da mana libera formatiilor in conceperea si realizarea albumelor.
Rezultatul a fost discul cel mai bun al grupului The Brummels. talentul componistic al lui Elliot se maturizase, trecand de faza cantecelor vioaie de doua minute, in timp ce vocea lui Sal valentino incepuse sa capete o nuanta profunda, nazala, contrastand superb cu orchestratiile bizare care includ viori, acordeon si harpa (la aceasta din urma canta pe "Magic Hollow" colaboratorul lui Brian Wilson, Van Dyke Parks). Elliot considera albumul "un fel de receptacul al schimbarilor in starea de spirit al lumii din jurul nostru... Muzica devenise eterica, mistica si misterioasa". In ciuda recenziilor exultante, Triangle nu a atins insa decat locul 197 in topul Billboard.
Postări
