NINA SIMONE - WILD IS THE WIND (1966)

Casa de discuri: Philips
Producator: Diversi
Director artistic: Nementionat
Tara de origine: S.U.A.
Durata: 39:07











Nina Simone putea canta blues ca Billie Holiday si Jazz ca Ella Fitzgerald. Faptul ca nu a fost niciodata, stilistic vorbind, la fel de consecventa ca ele, a reprezentat unul dintre marile dezavantaje ale carierei sale, care i-a facut pe multi critici sa o subestimeze. Dar pana in anii 1960 Simone trecuse deja prin jazz, musical, gospel, pop si folk si se acomodase excelent cu fiecare dintre ele, oferind publicului, oriunde concerta, portii copioase de muzica de calitate - alaturi de inevitabilele momente mai slabe.

Desi e doar o compilatie de inregistrari live si in studio din anii 1964-1965, care nu aparusera inca pe disc, Wild Is The Wind exemplifica totusi cel mai bine felul in care stilul eclectic al lui Simone putea da nastere unui discurs muzical coerent.. Albumul e de o diversitate surprinzatoare, cele 11 melodiiconturand un traseu sinuos printre diferite emotii si maniere interpretative, deopotriva convingatoare.

Dupa exuberanta si mai directa "I Love Your Lovin` Ways" din deschidere, sumbra melodie "Four Women" pare chiar mai impresionanta. In povestea aceasta despre viata grea a patru femei de culoare mocneste furia aceea abia ascunsa care va deveni mai tarziu tipica pentru cantecele de atitudine politica ale lui Simone.

"Why Keep On Brekin` My Heart" si "Either Way I Lose" merg pe urmele hitului ei din 1959, versiunea proprie a melodiei lui Gershwin "I Loves You, Porgy", care incantase publicul larg de muzica pop. Piesa care da titlul albumului, un adevarat tur de forta de aproape sapte minute, este un languros cantec de dragoste superb interpretat.