Casa de discuri: ColumbiaProducator: Tom Wilson
Director artistic: Nementionat
Tara de origine: S.U.A.
Durata: 47:21
In 1965 Bob Dylan isi croia propriul drum in universul muzicii pop cu o asemenea viteza, incat nici macar The Beatles nu puteau tine pasul cu el. In timp ce trupa britanica canta "Help!", Dylan facea serenade catre "Mr. Tambourine Man". A fost nevoie de un accident de motocicleta si apoi de o perioada de covalescenta se de absenta din viata muzicala pentru ca restul lumii sa-l ajunga din urma.
Impachetata intr-o coperta plina de simboluri semnificative pentru cei dedicati dylanologiei, muzica de pe acest album este si ea un fel de calatorie in lumea mintii. Prima fata a discului, cea cantata la chitara electrica, este o minirevolutie in muzica folk: :Outlaw Blues" si "On The Road Again" sunt mici bijuterii blues exuberante; "Subterranean Homesick Blues" este o mostra de flux absurd al constiintei, o variatie pe tema cantecului lui Chuck Berry "Too Much Monkey Business"; "She Belongs To Me" si "Love Minus Zero/No Limits" sunt melodii de dragoste de o exceptionala tandrete. Fata a doua ar trebui sa-i delecteze pe puristi, dar, desi Dylan ramane singur cu chitara acustica,el pare sa fie totusi prea mult pentru ei: ce au a face "Mr. Tambourine Man" sau "Gates Of Eden" cu demnitatea muncii? Ce vrea sa spuna?
Dylan, desigur, nu a privit inapoi. Nu avea cum: inspiratia il gonea din urma. Avea sa inregistreze curand doua albume inca mai frumoase, dar in acesta putem simti inca placerea frematatoare de a intoarce lumea cu susul in jos, bucuria descoperirii propriului talent si a exploatarii lui la maximum.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu